Cea mai mare greşeală a unui freelancer

Ştii care e cea mai mare greşeală a unui freelancer? Să lase impresia că nu e freelancer. Să lase impresia că e o firmă imensă, unde angajaţii forfotesc continuu iar sediul poate concura cu Microsoft sau Google. Nu-i nicio ruşine în a fi freelancer iar faptul că laşi o impresie greşită poate avea repercursiuni substanţiale asupra reputaţiei (depinde cu cine ai… plăcerea). De fapt, dacă stau să mă gândesc, e valabil şi pentru firmele mici, de 2-3 angajaţi.

La fel ca şi în mediul offline, o imagine falsă se va nărui cu prima ocazie. Fie că la telefon răspunde un singur om (iar acela are o voce groasă şi poate se bâlbâie, deci clar nu poate fi secretara), fie că răspunzi la mail-uri şi faci greşeli gramaticale sau fie că respectivul client va vrea să vorbească cu şefu’ (din varii motive). În acel moment, toată relaţia construită cu respectivul client se năruie. Din „firma super tare care îmi răspunde promt la întrebări şi pe care o voi recomanda tuturor prietenilor” vei deveni „mincinosul ăla despre care îi voi avertiza pe toţi”. Iar un client, oricât de mic este, îţi poate aduce reputaţie proastă. Iar o reputaţie proastă n-o mai speli nici cu şapte ape…

De ce scriu asta? Pentru că am intrat mai devreme pe site-ul unui freelancer. Mai schimb o vorbă-două cu el, mă mai întreabă ceva, îl mai întreb altceva, în fine, politeţuri. În afară de numele site-ului, mi-a fost imposibil să-i găsesc numele. Peste tot numai „we did” , „we do”, „contact us” şi aşa mai departe. Pe lângă faptul că exprimarea este complet aiurea, lipsa unui NUME de contact va rezulta într-o situaţie uşor penibilă. Gândeşte-te la următorul scenariu: dacă eu nu aş avea numele scris nicăieri şi doar un număr de telefon, cum s-ar purta o discuţie telefonică cu un potenţial client?

Bună ziua, dl. Iamntz ?

Trecând peste faptul că cele patru consoane consecutive fac imposibilă pronunţia, cum s-ar simţi potenţialul client?